Contestam amenzile de circulatie sau ne supunem unui sistem samavolnic de asuprire si amendare constanta a soferilor?

Intrebarea este foarte pertinenta in contextul in care in ultimii ani agentii de politie au inceput parca o lupta fara sfarsit cu soferii care conduc pe drumurile din Romania.

Nu de multa vreme am vazut atat la televizor cat si in realitate ca politistii de la circulatie au fost dotati atat cu autoturisme noi cat si cu camere de tip pistol, pe care nu se sfiesc sa le foloseasca in situatii si conjuncturi de cele mai multe ori hazlii, stand la panda dupa masini, copaci, ghene de gunoi si asa mai departe in incercarea lor disperata de vanatoare a soferilor indisciplinati in trafic.

In opinia noastra, a celor de la plangere contraventionala, acest tip de comportament este unul de-a dreptul jepcar si nu are menirea sa disciplineze soferii in trafic, acest tip de comportament fiind mai mult o vanatoare colectiva unde vanatori sunt politistii iar vanatul, persoanele din spatele volanului.

De ce condamnam noi actiunile politiei?

I.Agentii de politie pun in aplicare legea in mod exemplar, insa uita sa ia in considerare ca infrastructura Romaniei prezinta carente si prin urmare ar trebui sa dea dovada de intelegere atunci cand vine vorba despre contraventii savarsite din cauza lipsei semnelor de circulatie, a marcajelor si asa mai departe.

Dar pentru a vedea statusul drumurilor din tara este suficient sa parcurgeti cativa kilometri atat in oras cat si in afara pentru a va convinge singuri cum stau lucrurile pe sosea, sau ne puteti crede pe cuvant ca ceea ce povestim noi concorda cu realitatea.

Printre cele mai grave cauze care plaseaza Romania la coada clasamentului in ceea ce priveste starea drumurilor o consideram lipsa autostrazilor.

Cu un numar de ……..km de autostrada, in proiect cu peste …..km si un numar de …..km de sectoare de drum cu regim de autostrada construiti in 2015 ne plasam cu siguranta la coada clasamentului in ceea ce priveste constructia si modernizarea infrastructurii drumurilor publice.

Din lipsa de autostrazi, drumurile nationale si judetene sunt supraaglomerate, distantele se parcurg in intervale foarte mari de timp iar rabdarea soferilor ajunge la limita foarte repede.

In acest sens va aducem la cunostinta ca in prezent distanta de 460 de km dintre Bucuresti si Cluj se parcurge in 7-8 ore, in functie de trafic, desi o distanta asemanatoare pe autostrada se parcurge in aproximativ 4 ore.

II.O alta cauza care trage in jos raitingul infrastructurii este lipsa iluminarii drumurilor publice. Multi soferi prefera sa circule cu masina ziua, insa pentru ca acest lucru nu este intotdeauna posibil acestia sunt nevoiti sa circule in timpul noptii pe drumuri neiluminate, virajate, fara parapeti de protectie si fara marcaje reflectorizante, iar acest lucru este unul cat se poate de periculos.

Intr-un studiu facut de ADAC s-a constatat ca cele mai multe accidente mortale se petrec in timpul noptii, pe fondul lipsei vizibilitatii.

In acest sens tarile din Uniunea Europeana au construit inca de la inceput autostrazi iluminate sau le-au iluminat pe cele existente.

III.A treia cauza a unei infrastructuri precare o constituie lipsa semnelor de circulatie si a marcajelor.

Exista drumuri care vireaza fara sa fim anuntati corespunzator. Exista drumuri unde exista semne de circulatie, insa acestea nu sunt amplasate in locuri vizibile. Exista semne de circulatie inversate de persoane rau intentionate, drumuri asfaltate si fara marcaje, drumuri cu defecte de constructie (declivitate gresita), drumuri cu suprapopulatie de semne de circulatie, dimensiuni incorecte ale semnelor de circulatie si nu in ultimul rand lipsa totala a semnelor de circulatie.

De toate din cele enuntate mai sus, se gasesc in Romania insa cele mai dese probleme sunt generate de semnele de circulatie care stabilesc regimuri de viteza absurde, fara sa aiba in spate un studiu de fezabilitate.

In aceste cazuri cei de la administratia drumurilor, impreuna cu politia circulatiei au stabilit regimurile de viteza pe principiul ca un regim de viteza mai mic protejeaza atat participantii la trafic cat si pietonii.

Probabil cei care sunteti conducatori auto v-ati dat seama pana acum ca acest lucru nu este adevarat intrucat un regim de viteza neadaptat la conditiile efective de trafic frustreaza soferii, iar acestia vor incerca diverse manevre de incalcare a dispozitiilor rutiere.

O alta cauza, prezenta in special in orase, este lipsa unui sistem de management al circulatiei si acesta se refera de la stabilirea timpilor pentru semafoare, pana la sincronizarea activa a acestora, construirea benzilor de preselectare, a sensurilor giratorii acolo unde circulatia este imprevizibila si pana la amplasarea trecerilor de pietoni si a semafoarelor cu comanda manuala pentru trecerile de pietoni.

Din fericire sistemul de management exista si in Romania, din nefericire insa pentru noi acesta nu functioneaza ca un sistem de management integrat si sincronizat.

Acum ca am inteles problemele cu care se confrunta soferul care se aventureaza sa conduca pe drumurile din Romania, sa vedem in acest context si rolul agentilor de politie din cadrul Brigazii Rutiere.

Ordine si siguranta este principiul care guverneaza actiunile Politiei Romane. Astfel spus acolo unde infrastructura prezinta carente, ar trebui ca agentii sa fie prezenti si sa asigure dirijarea, fluidizarea, coordonarea traficului si nu in ultimul rand sa sfatuiasca participantii la trafic.

De asemenea acolo unde exista sectoare de drum cu risc de accidente ar trebui ca Politia Romana, in colaborare cu cei care administreaza drumurile, sa stabileasca regimuri de viteza mai scazute si sa amplaseze camere radar semnalizate in prealabil, pentru ca soferii sa fie avertizati ca traverseaza o zona cu risc crescut de evenimente rutiere si ca viteza le este monitorizata.

De asemenea agentii de la circulatie ar trebui sa fie prezenti pe sectoarele de drum cu circulatie aglomerata pentru fluidizarea circulatiei si ar trebui sa faca recomandari pentru cresterea limitelor maxime de viteza pe sectoarele de drum unde infrastructura permite acest lucru.

Pentru ca am stabilit teoretic cum ar trebui sa se comporte agentii brigazii rutiere, sa vedem cum se intampla lucrurile practic in Romania.

Lipsa totala a functiei de preventie, lipsa totala a actiunilor de fluidizare ale traficului, pe ici pe colo cate o intersectie dirijata prost, coloane oficiale la greu si stive de procese verbale de contraventie, ca sa vada lumea ca agentii de la rutiera sunt prezenti la program si isi fac datoria cu staruinta.

La toate acestea mai adaugam si un sictir fara margini, ca daca in urma cu 10 ani agentul de politie ameninta soferul cu suspendarea dreptului de a conduce, soferul se simtea la buzunar si intindea agentului talonul cu jumatate din banii de amenda, dar de cand cu tam tam-ul cu darea si luarea de mita si unul si altul se suspecteaza reciproc si tranzactia nu se mai intampla spre tristetea soferilor si sictirul agentilor de politie care pleaca acasa cu buzunarele goale.

Si daca agentul de politie tot s-a apucat sa scrie procesul verbal, doar nu o sa dea avertisment pentru o contraventie la care sanctiunea este fie avertisment, fie amenda, ca agentul de politie din ziua de astazi seamana cu jupuitul din vremea lui Moromete si ar lua si haina dupa sofer ca sa stranga fonduri pentru bugetul de stat.

In aceste conditii soferul se simte nedreptatit si pleaca bombanind si cu scartait de roti ca sa ii arate agentului de politie ca nu il fac banii de amenda, iar agentul de politie injura tacut si rece.

Si uite asa ne invartim in jurul cozi si ramanem cu aceleasi probleme si anume drumuri proaste, agenti de politie pusi pe vanatoare de amenzi si soferi nemultumiti.

Insa pentru a schimba ceva in in mentalitatea colectiva ar trebui ca toti soferi care se considera sanctionati pe nedrept, sanctionati excesiv sau sanctionati datorita greselilor comise din cauza infrastructurii inadecvate, sa formuleze plangeri contraventionale impotriva proceselor verbale de contraventie. Aceasta fiind singurul instrument al soferilor de a sanctiona abuzurile Politiei Romane.

Leave a Reply